Despre CBGA

CBGA este unul dintre numeroşii acizi canabinoizi regăsiţi în planta de canabis. Cunoscut drept ”canabinoidul mamă”, CBGA acţionează ca precursor al multor alţi membri ai familiei canabinoizilor. Pe lângă faptul că joacă un rol cheie în biosinteza canabinoizilor, CBGA poate avea aplicaţii relevante pentru om. Mai jos, vom arunca o privire mai în detaliu asupra acestei molecule interesante.

CBGA: Canabinoidul mamă

CBGA-ul, sau acidul canabigerolic, joacă un rol esenţial în crearea de canabinoizi în planta de canabis. Printr-o serie de reacţii chimice, tricomii de canabis creează acid olitolic (OA) şi geranil difosfat (GPP). Ambele molecule sunt transformate în CBGA de către o enzimă specifică — sintetaza CBGA. Odată sintetizat, CBGA-ul are potenţialul de a se transforma într-o multitudine de acizi canabinoizi, în funcţie de enzima care catalizează reacţia. Sintetaza THCA, sintetaza CBDA şi sintetaza CBCA transformă CBGA-ul în THCA, CBDA şi, respectiv, CBCA.

Cu toate acestea, CBGA-ul poate fi transformat şi în canabinoidul CBG, atunci când este expus la condiţiile potrivite înainte ca această reacţie să aibă loc. Atunci când este expus la căldură, un grup carboxil se desprinde de moleculă. Acest proces — cunoscut sub numele de decarboxilare — creează CBG-ul. Cunoscut ca un canabinoid minor, CBG-ul începe să devină tot mai cunoscut în lumea canabisului. O cantitate din ce în ce mai mare de produse CBG intră pe piaţă, iar cultivatorii au dezvoltat soiuri care au un profil canabinoid compus 100% din CBG.

De asemenea, CBGA-ul joacă alte roluri fundamentale în planta de canabis. Ca metabolit secundar, ajută la direcţionarea resurselor către flori pentru producţia de răşină şi seminţe. Molecula atinge această performanţă impresionantă prin susţinerea morţii celulare programate în frunze, lucru care economiseşte energia critică.

Efecte secundare

Din păcate, CBGA-ul nu a fost studiat suficient. Lipsa studiilor pe oameni creează o mare lacună în cunoaşterea canabinoidului. Nu există date solide cu privire la posibilele efecte secundare. Ştim că, la fel ca şi CBD-ul, CBGA-ul nu se conectează la receptorii CBl şi, astfel, nu provoacă efecte psihoactive. Totuşi, lipsa de date înseamnă, de asemenea, şi că nu ştim dacă acest canabinoid interacţionează cu tratamente medicamentoase. Mai multe studii vor elucida răspunsurile la aceste întrebări în curând.

În ciuda lipsei de studii privind efectele secundare, au fost efectuate unele studii preliminare cu privire la potenţialul CBGA-ului.

Un studiu publicat în jurnalul ”Fitoterapia” a analizat efectul unei tulpini cu conţinut ridicat de CBGA asupra inhibării enzimei aldoz reductază — o moleculă asociată cu complicaţii ale diabetului. Extractele din această tulpină au arătat o capacitate care depinde de doză de a inhiba enzima. Autorii lucrării au ajuns la concluzia că aceste soiuri ar putea fi utilizate pentru a prepara inhibitori de aldoz reductază.

De asemenea, CBGA-ul poate juca în viitor un rol modulator în metabolism. O lucrare din anul 2019, publicată în ”Biochimica et Biophysica Acta” detaliază studiile computaţionale şi celulare care sugerează că acidul canabinoid se poate conecta la receptorii activi ai proliferatorului peroxisom (PPAR). Prin acest mecanism, CBGA-ul ar putea ajuta la reglarea depozitării ţesutului adipos.

Statut juridic

Fiind un acid canabinoid non-psihoactiv, CBGA-ul este legal în majoritatea ţărilor unde este legal şi CBD-ul. CBG-ul poate fi obţinut din culturi de cânepă cu o concentraţie scăzută de THC, fiind legal în în multe ţări europene, inclusiv România.